
“Cele mai noi oferte”, era lozinca “vândută” ieşenilor. În perioada 28 martie -1 aprilie , la Sala Polivalenta, are loc ofera: Târgul de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Nici prin cap nu-mi trecea ca lumea se va îngrămădi la faimosul târg. Dacă vrei să vezi marfa, trebuie să plăteşti, că doar nu caşti gura degeaba. Haina bună, cere preţuri pe măsură. Aşa că stăteau doi la uşa…unul lua şi altul dădea. Ce putea să se ia, dacă nu bani. Şi ce se putea oferi? Doar un bilet rupt pentru un leuţ şi permisiunea de a privi dacă nu îndrăzneai să iei mai mult. Asta e tot!
Frumuseţea piciorului pe toc
La prima vedere, totul pare să fie destul de simplu, dar devine complicat când vine vorba de marfă, că românul greu se mulţumeşte , însă dacă îi spui ce vrea să audă, cuvinte dulci şi siropoase s-ar putea să-ţi meargă. Asta încerca să facă şi un vânzător, priceput, trecut prin viaţă, care s-a confruntat cu multe picioare încât a devenit expert în ceea ce priveşte încălţămintea: “Pune-i în picioare, şi-ai să vezi ce frumos sta. Depinde de toc, el da frumuseţea piciorului”. Ştie cum să-şi linguşească vânzătorul cumpărătorul, că că doar trebuie să pună şi el ceva diseară pe masă. La el toate sunt frumoase şi de calitate, că doar e marfa lui.
Războiul pantalonului scurt

Scade preţul, atrage clientul, creşte vânzarea! Aşa gândeşte un alt vânzător agitat şi preocupat cu aranjarea marfei. Dacă sunt reduceri, vine lumea, dacă-i place bine, dacă nu La revedere! A picat în capcană o doamnă, neştiind că nu e momentul nici locul potrivit. Încruntată, încerca să descifreze preţul unui pantalon “ intrat la apă”, dificil, când reducerile sunt pe măsură, pierzi controlul. Nedumerită întreabă: “Oare costă mult?”. Distras de marfa lui vânzătorul prinde numai ultimele două cuvinte “ costa mult”. Nervos omul şi plictisit după o zi de muncă, se revoltă: “ Vi se pare mult 25 de lei?”. Indignată doamna răspunde: “ Nu domnule, nu am înţeles cât sunt, nu scria!”.Dacă pantalonul lung e 50, asta scurt e la juma’ de preţ . Super ofertă…25 de lei!
Vânzătorul înşelat
Zâmbete mari, lume fericită. Atât să faci când nu mai ai nimic în buzunări, să dai şi ce mai ai. Se distrează şi vânzători, că trebuie să iasă şi ceva frumos din târg. CD-uri cu muzica nu mai cumperi, că-s scumpe şi îţi mai trebuie şi combină, aşa că mai degrabă ascuţi radio la un casetofon uzat şi umblat prin lume. Un vânzător slab şi transpirat, umbla ţanţoş prin mulţime, fredonând o melodie în româneglezeşte, că atât înţelege şi el dar în acelaşi timp îşi face treaba, pe care nu o poate neglija.
Mai merg ,ce mai merg şi dau de o super oferta: “4 bikini la 10 lei”, scria mare şi îngroşat pe o foie de hârtie aşezată la locul cu pricina. Sună tentant chiar şi pentru o bunicuţă, care privea insistent dar nu înţelegea ce înseamnă. Se uită cât se uită, dar prefera să se retragă, spre dezamăgirea vânzătorilor, că la asemenea ofertă e nevoie nu de unu, ci de doi. Ca buna-i zicala românească: “ Unde-s doi puterea creşte!”
O altă dezamăgire o cuprinde şi pe altă vânzătoare, sigură că mai vinde ceva. Însă surpriză mare. Se pare că e ţeapă! Curioasă o femeie cum i-ar sta cu o bluză la 50 de lei, o probează…măcar dacă nu o poate avea pentru câţiva ani, să o poată avea pentru câteva minute.Iese zâmbitoare din cabină. Ar putea înşela pe oricine prin expresia feţei , până şi vânzătoarea părea convinsă că se va îmbogăţi cu 50 de lei. Însă…dezamăgirea a fost mare când răspunsul a fost de fapt…NU.
Şi uite aşa se pot întâmpla de toate când vine vorba de îmbrăcăminte şi reduceri!